32,4% dintre copiii din România, în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025

În România, 32,4% dintre copii erau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025, potrivit unui raport Save the Children lansat la Parlamentul European pe 14 octombrie 2026. Este cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, dar rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, scrie AlbaIulianul.

Raportul, bazat pe date Eurostat din 2025, apare în timp ce Comisia Europeană propune eliminarea, din viitorul buget al UE, a unei obligații de finanțare a măsurilor pentru copiii afectați de sărăcie. Este o propunere, nu o schimbare deja adoptată.

Scădere în România, diferențe mari la școală

Indicatorul pentru România era de 39,1% în 2019. A crescut la 41,5% în 2021 și 2022, apoi a coborât la 39% în 2023, la 33,8% în 2024 și la 32,4% în 2025.

Datele PISA 2025 citate de Salvați Copiii arată că 20,6% dintre elevii din familii înstărite au rezultate slabe la citire. În rândul elevilor vulnerabili, proporția este de 70,6%. Potrivit acelorași date citate de organizație, statutul socioeconomic explică 24,1% din variația scorurilor la matematică ale elevilor români, față de media OCDE de 12%.

La nivelul UE, raportul indică 19,2 milioane de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 19,1 milioane în 2019. Uniunea și-a stabilit ținta de a scoate 5 milioane de copii din această situație până în 2030.

Ce obligație de finanțare ar putea fi eliminată

Regulile actuale cer celor 11 state membre cu cele mai ridicate rate ale sărăciei copiilor să folosească cel puțin 5% din banii primiți prin Fondul Social European Plus (FSE+) pentru măsuri care reduc această problemă. Comisia Europeană propune eliminarea obligației în viitorul buget al UE.

Potrivit raportului, aproximativ 9,6 miliarde de euro au fost direcționate la nivelul UE către reducerea sărăciei copiilor, sumă care include contribuțiile statelor. Dintre cele 24 de state care au raportat alocări, 19 au acordat cel puțin 5% din FSE+ acestui scop. Opt dintre ele nu aveau obligația să atingă pragul.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, avertizează că eliminarea condițiilor și instrumentelor europene dedicate ar putea periclita serviciile de prevenție din România. Ea spune că autoritățile tind să finanțeze intervenția după apariția problemelor, în timp ce prevenția riscă să fie neglijată.

Centre de zi și accesul la creșe

În România, Salvați Copiii desfășoară cinci proiecte locale finanțate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, din FSE+. Centrele de zi sunt operate împreună cu autoritățile locale de protecție a copilului. Copiii primesc sprijin la teme, consiliere, ateliere, o masă caldă, rechizite și pachete de igienă, iar părinții primesc consiliere și asistență financiară. Scopul proiectelor este prevenirea separării copiilor de familie.

Relatarea prezintă și evoluția accesului la creșe: numărul copiilor înscriși a crescut de la 17.400 în 2020 la 35.318 în 2024. Totuși, participarea copiilor sub trei ani la educație formală era de 11,1% în 2025, față de 6,8% în 2020.

Extinderea locurilor în creșe a fost inegală. Între 2020 și 2024, numărul lor a crescut de la 429 la 3.405 în mediul rural și de la 16.971 la 31.913 în mediul urban.

Ce solicită Salvați Copiii

Organizația cere păstrarea Fondului Social European Plus și extinderea la toate statele membre a pragului obligatoriu de 5% pentru reducerea sărăciei copiilor. Pentru statele în care rata depășește media UE, propune o alocare minimă de 10%.

Salvați Copiii solicită și bugete, responsabilități și ținte măsurabile în planurile naționale pentru Garanția pentru Copil. Organizația cere ca cheltuielile și rezultatele să fie făcute publice, cu participarea copiilor și a societății civile la monitorizare.