Noi descoperiri la Apulum, în săpăturile din 2026 de la Partoș

Săpături extinse în cartierul Partoș

Arheologii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia au continuat în 2026 săpăturile pe un teren din cartierul Partoș. Aici s-a aflat, în urmă cu aproape 2.000 de ani, orașul roman Colonia Aurelia Apulensis. Au fost descoperite străzi romane, piațete, ziduri, clădiri și obiecte cu inscripții, potrivit Ziarului Unirea.

Cercetările din acest an au acoperit circa 1.000 de metri pătrați. Suprafața se adaugă celor 5.000 de metri pătrați cercetați în anul precedent. Publicația prezintă lucrările drept cea mai amplă investigație urbană romană realizată până acum la Apulum.

Terenul fusese destinat construirii unei autobaze pentru transportul urban de călători. După descoperirea vestigiilor, proiectul a fost abandonat în această parte a orașului, scrie Ziarul Unirea.

Clădiri, străzi pavate și mai multe etape de construcție

În campania din 2026 au fost dezvelite clădiri, în special din secolul al III-lea, precum și străzi, intersecții și artere pavate cu dale de gresie. Potrivit sursei, dalele au fost așezate mai ales după anul 180, când localitatea primise statutul de colonie în timpul împăratului Commodus.

Cercetarea a identificat mai multe etape de construcție. Potrivit explicațiilor arheologului Radu Ota, coordonatorul cercetărilor, orașul era împărțit în cvartale delimitate de străzi paralele care se intersectau. Unele clădiri mai vechi erau demolate și înlocuite.

Radu Ota a arătat că așezarea a început ca o comunitate semirurală de coloniști. A primit statutul de municipiu în vremea lui Marcus Aurelius și pe cel de colonie în timpul lui Commodus.

Statueta lui Esculap și inscripțiile despre viața din Apulum

Printre descoperirile campaniei se află o statuetă votivă a zeului Esculap. Aceasta poate avea legătură cu existența, în apropierea săpăturilor, a unui Asclepieion - un templu-spital unde oamenii veneau pentru tratament.

Inscripțiile cercetate consemnează cazul unui veteran al Legiunii a V-a Macedonica despre care se arată că și-a recăpătat vederea. Ele păstrează și numele unor medici, între care Septimius Asclepius Hermes și Titus Attius Divictus.

Potrivit lui Radu Ota, alte inscripții atestă prezența unor coloniști veniți din mai multe regiuni ale Imperiului Roman. Arheologul spune că aceștia au fost atrași de potențialul economic al locului.

O inscripție Chrysopolis și o monedă rară

O inscripție datată în anii 252-253 numește așezarea Chrysopolis, adică „oraș bogat în aur”. Descoperirile oferă informații despre ultimele decenii ale stăpânirii romane în Dacia și pot completa ori modifica parțial istoria cunoscută a orașului, potrivit Ziarului Unirea.

Între obiectele găsite se află o monedă emisă în vremea lui Aemilianus, pe care Radu Ota o consideră foarte rară. Aemilianus a domnit timp de două luni în anul 253. Au fost găsite și monede din vremea lui Filip Arabul, întâlnite mai des.

Pe baza descoperirilor din campaniile desfășurate în ultimii doi ani, Radu Ota susține că zona era locuită după anul 253, spre anul 260.

Plan pentru un parc arheologic și un viitor dosar UNESCO

Arheologii speră ca, în câțiva ani, Muzeul Național al Unirii, Consiliul Județean Alba și alți parteneri să amenajeze un parc arheologic. Vestigiile ar urma să fie protejate și restaurate, iar monedele, ceramica și inscripțiile descoperite ar putea fi prezentate într-un spațiu muzeal.

Proiectul ar putea include și un lapidarium, destinat expunerii și restaurării monumentelor din piatră. Parcul este avut în vedere și ca spațiu pentru activități de educație muzeală destinate elevilor, tinerilor și familiilor.

La sfârșitul fiecărei campanii, vestigiile vor fi acoperite cu folie geotextilă, nisip și pământ, pentru a fi protejate în timpul iernii, a precizat Radu Ota. Arheologul a mai spus că, la un moment dat, va fi pregătit un dosar pentru includerea orașului Colonia Aurelia Apulensis în Patrimoniul Mondial UNESCO.