OCDE: 4.765 de posturi didactice erau neocupate în România în 2024/2025

Înaintea anului școlar 2024/2025, în școlile de stat din România erau neocupate 4.765 de posturi didactice din învățământul primar și secundar. Acestea reprezentau 2,8% din total, potrivit raportului „Education at a Glance 2026: OECD Indicators”, prezentat de AlbaIulianul. OCDE a lansat raportul la 29 septembrie 2026, iar tema specială a ediției este lipsa de profesori.

Mai multe posturi neocupate în învățământul secundar

Datele pentru anul școlar 2024/2025 arată 517 posturi neocupate în învățământul preșcolar, adică 1,6% din totalul acestui nivel. În primar erau 671 de posturi neocupate, respectiv 1,5%, iar în secundar erau 4.094 de posturi, adică 3,3%. Rata era astfel mai mare în învățământul secundar decât în cel primar. România face parte dintre sistemele în care accesul în profesia didactică se face prin examene centralizate și concurs. Raportul explică faptul că lipsa de profesori este estimată înaintea anului școlar, pe baza rezultatelor concursului și a posturilor stabilite anterior. Pentru România, OCDE compară rata de 2,8% a posturilor didactice neocupate cu rata generală de 0,7% a locurilor de muncă vacante din economie, calculată de Eurostat pentru 2024. Raportul include România între țările în care dificultățile de recrutare sunt mai mari în educație decât pe piața muncii în ansamblu.

Ponderea profesorilor fără calificare completă

În anul școlar 2024/2025, 2,3% dintre profesorii din învățământul primar și secundar din România nu erau pe deplin calificați. Media OCDE era de 9,1%. Pe niveluri, ponderea era de 2,6% în preșcolar, 2% în primar și 2,4% în secundar. Datele sunt calculate în echivalent normă întreagă pentru școlile de stat. Dintre profesorii din România care nu erau pe deplin calificați, 57% se aflau în curs de obținere a calificării complete, conform raportului.

Rezultatele concursurilor pentru posturi didactice

În anul 2023/2024, ponderea candidaților reușiți la concursurile pentru posturi didactice din România a fost de 76% în preșcolar, 72% în primar și 73% în secundar. În județul Alba, la sesiunea de titularizare din 2026, 313 candidați au obținut note peste 7, scrie AlbaIulianul. Nota 7 este pragul de la care poate fi ocupat un post pe perioadă nedeterminată.

Satisfacția profesională și tipurile de contract

Raportul preia și datele sondajului internațional TALIS din 2024, realizat în rândul profesorilor de gimnaziu. În România, 42% dintre cei chestionați considerau că profesia lor este apreciată în societate, față de media OCDE de 21,7%. Totodată, 57,2% se declarau mulțumiți de salariu, comparativ cu media OCDE de 38,7%. Ponderea celor mulțumiți de condițiile de angajare, în afara salariului, era de 81,1%, față de media OCDE de 68,4%. Dintre profesorii români de gimnaziu, 73,2% aveau contract permanent, comparativ cu media OCDE de 80,7%. Alți 19,9% aveau contract pentru un an școlar sau mai puțin, față de media OCDE de 13,6%.

Vârsta profesorilor și scăderea populației școlare

În 2024, 17% dintre profesorii din învățământul primar și secundar din România aveau sub 35 de ani, iar 18% aveau cel puțin 55 de ani. În învățământul secundar, profesorii de cel puțin 55 de ani reprezentau 19% din total, față de media OCDE de 25%. Între 2015 și 2024, numărul copiilor de 5-9 ani din România a scăzut cu 11%, iar cel al copiilor de 10-14 ani cu 9%. În aceeași perioadă, numărul profesorilor, calculat în echivalent normă întreagă, a scăzut cu 3% în primar și cu 5% în gimnaziu. Proiecția OCDE indică pentru 2033 cu 14% mai puțini copii de 5-14 ani în România decât în 2024. România nu este membră a OCDE, dar raportul o include între țările din G20 și cele aflate în proces de aderare la organizație.