Sebeș și Ocna Mureș apar în planurile naționale pentru hidrogen

Sebeșul este inclus într-una dintre cele cinci văi ale hidrogenului identificate prin Strategia Națională a Hidrogenului 2025-2030, iar planul de acțiune prevede un studiu de fezabilitate pentru stocarea hidrogenului în fostele saline de la Ocna Mureș. Guvernul a aprobat strategia la 9 octombrie 2025, potrivit unei analize publicate de AlbaIulianul.

Sebeș, inclus într-o vale a hidrogenului

Strategia urmărește crearea condițiilor pentru producerea a cel puțin 153.000 de tone de hidrogen regenerabil pe an în 2030. Documentul identifică cinci văi ale hidrogenului, descrise drept zone cu un consum concentrat, posibilități de conectare la rețea și potențial ridicat pentru energie regenerabilă și apă.

Cea de-a treia zonă urmează traseul Cluj - Târgu Mureș - Sighișoara - Sibiu - Sebeș și ajunge astfel în județul Alba. Pentru Ocna Mureș, planul de acțiune cuprinde un studiu de fezabilitate privind posibilitatea stocării hidrogenului în fostele saline. Menționarea studiului nu înseamnă că o instalație de stocare a fost deja aprobată sau construită.

Riscurile hidrogenului și amoniacului

Analiza AlbaIulianul pornește de la un document de politici publice publicat de OCDE la 15 iunie 2026. Acesta avertizează că hidrogenul și amoniacul rămân substanțe periculoase, chiar dacă pot fi produse și folosite cu emisii de carbon scăzute sau zero.

Potrivit explicațiilor redate în articol, hidrogenul se poate aprinde în amestec cu aerul la concentrații între 4% și 75%. Este incolor, inodor și fără gust, iar flacăra sa este greu de observat și radiază puțină căldură. Molecula mică poate trece ușor prin materiale, în timp ce gazul se ridică și se poate acumula sub tavane.

Amoniacul, folosit și ca mijloc pentru transportarea hidrogenului, este foarte toxic. Poate provoca arsuri și leziuni ale căilor respiratorii.

Instalații noi și operatori cu mai puțină experiență

OCDE arată, în documentul prezentat de publicație, că extinderea folosirii hidrogenului și amoniacului schimbă scara și locul activităților. Ar urma să fie gestionate cantități mai mari, în instalații noi, uneori mai apropiate de zone locuite. În acest sector pot intra și operatori cu mai puțină experiență în controlul riscurilor chimice.

Nota de fundamentare a strategiei românești anticipează apariția unor operatori care vor intra sub incidența Legii nr. 59/2016 privind controlul pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase. Potrivit notei citate de AlbaIulianul, aceștia ar putea deveni surse noi de risc, cu posibile consecințe semnificative asupra sănătății populației și mediului dacă s-ar produce un incident.

Ce recomandă OCDE

OCDE recomandă statelor să verifice din timp dacă legislația acoperă riscurile, să implice comunitățile în deciziile privind amplasarea instalațiilor și să comunice deschis pericolele. Oamenii ar trebui să primească și instrucțiuni clare despre ce au de făcut în cazul unui accident.

AlbaIulianul precizează că documentul OCDE nu se referă la România și nu evaluează niciun proiect românesc. Legătura cu Sebeș și Ocna Mureș este una de context, făcută prin prevederile Strategiei Naționale a Hidrogenului și ale planului său de acțiune.