29 de comune din Alba au sub 1.500 de locuitori. Ce se discută despre comasare

În Alba, 29 de comune aveau sub 1.500 de locuitori la recensământul din 2021, potrivit Alba24. Cifra a intrat în discuția despre comasarea administrațiilor locale, după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului angajarea răspunderii Guvernului pentru o reformă administrativ-teritorială.

Grindeanu a indicat martie 2027 drept termen pentru acest demers și a spus că obiectivul este comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice. Este, deocamdată, o intenție politică: nu au fost anunțate comunele care ar urma să fie unite sau locurile unde ar funcționa viitoarele sedii administrative.

Pragul de 1.500 de locuitori privește unirea voluntară

În dezbatere sunt două variante distincte. Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a prezentat ca prioritate unirea voluntară a unităților administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori. Cele 429 de unități invocate la nivel național ar putea primi finanțare prioritară dacă aleg să se unească, iar comunitățile ar urma să fie consultate prin referendum.

Separat, PSD propune reorganizarea prin lege. Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a precizat că partidul nu stabilise un prag demografic pentru această variantă. Prin urmare, prezența unei comune din Alba pe lista celor cu sub 1.500 de locuitori nu înseamnă că s-a decis comasarea ei.

Potrivit datelor Direcției Regionale de Statistică Alba citate de Alba24, 64 dintre cele 78 de unități administrativ-teritoriale ale județului au pierdut populație între recensămintele din 2011 și 2021. La ultimul recensământ, județul avea 325.941 de locuitori.

Cele 29 de comune din Alba, după populația din 2021

Cele mai mici comune din lista prezentată de Alba24 sunt Ceru-Băcăinți, cu 227 de locuitori, Râmeț, cu 426, Întregalde, cu 459, Ponor, cu 475, și Ocoliș, cu 479. Sub 1.000 de locuitori mai aveau Ohaba - 538, Mogoș - 647, Blandiana - 818, Poșaga - 835, Poiana Vadului - 942 și Doștat - 980.

Între 1.000 și 1.499 de locuitori se aflau Rimetea - 1.015, Cenade - 1.031, Livezile - 1.041, Almașu Mare - 1.048, Cut - 1.054, Ciuruleasa - 1.110, Hopârta - 1.128, Rădești - 1.175 și Vadu Moților - 1.187. Lista continuă cu Avram Iancu și Sălciua - câte 1.271, Bucium - 1.272, Fărău - 1.303, Vidra - 1.367, Scărișoara - 1.391, Roșia de Secaș - 1.405, Gârda de Sus - 1.415 și Arieșeni - 1.464.

Distanțele și accesul la servicii, în centrul obiecțiilor

Gheorghe Damian, primarul din Ciugud și președintele filialei Alba a Asociației Comunelor din România, a declarat pentru Alba24 că o comasare ar putea crea probleme locuitorilor. El a dat exemplul Munților Apuseni, unde oamenii ar putea fi nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru treburi administrative. Damian a invocat și digitalizarea precară a multor primării, precum și dificultatea persoanelor în vârstă de a folosi servicii digitale acolo unde acestea există.

Ca alternativă pentru reducerea cheltuielilor, Damian a indicat folosirea în comun a unor servicii, precum cele de arhitect, topograf sau auditor public intern. El spune că mai multe comune din Alba se asociază deja în acest scop.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, susține necesitatea reformei, dar cere ca un proiect concret să fie discutat cu partidele, autoritățile locale și cetățenii înaintea angajării răspunderii Guvernului. În opinia sa, administrațiile mai mari, cu mai puțini funcționari și servicii digitalizate, ar putea reduce cheltuielile. El a invocat păstrarea unor puncte locale de lucru, pentru ca oamenii să nu fie obligați la deplasări suplimentare.

Deputatul UDMR Csoma Botond se opune adoptării reformei prin angajarea răspunderii și cere dezbatere parlamentară, într-o comisie de specialitate cu reprezentarea partidelor. UDMR solicită și protejarea comunităților minoritare, inclusiv prin excepții acolo unde o comasare le-ar afecta.