Salariul mediu net din Alba, sub cel din Sibiu și Brașov - ce explică diferența

Salariul mediu net din Alba era de 5.063 de lei în iulie 2026, sub cel din Brașov și Sibiu. Datele Institutului Național de Statistică (INS) sunt prezentate de Ionela Gavrilă-Paven într-o analiză publicată de ProAlba despre felul în care munca se reflectă în salariile din județ.

În aceeași lună, media netă era de 5.488 de lei în Brașov și de 6.157 de lei în Sibiu. Autoarea atrage însă atenția că aceste cifre nu arată cât ar primi aceeași persoană pentru aceeași muncă în fiecare județ.

Ce arată media și ce lasă deoparte

Potrivit analizei, județele au combinații diferite de activități, profesii și niveluri de salarizare. Câteva salarii foarte mari pot ridica media, în timp ce mulți angajați câștigă sub această valoare.

Un alt reper ar fi salariul median, adică valoarea de la mijloc dacă toate salariile ar fi așezate în ordine crescătoare. Fără această informație, arată autoarea, media nu poate fi considerată salariul primit de cei mai mulți angajați.

Pentru Alba, analiza amintește importanța industriei auto, a fabricării echipamentelor electrice, a industriei alimentare și a prelucrării lemnului, potrivit unei lucrări a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Prezența acestor industrii nu garantează însă salarii ridicate pentru fiecare post. Contează activitatea concretă a firmei, competențele cerute și rezultatele obținute.

De ce rezultatele mai bune nu cresc automat salariile

Gavrilă-Paven explică productivitatea prin rezultatul economic al muncii, de pildă valoarea adăugată creată într-o oră. Un angajat poate munci intens, dar rezultatul poate fi limitat de un utilaj defect, de materiale întârziate sau de operațiuni repetitive. În astfel de situații, autoarea consideră că ajută echipamentele funcționale, simplificarea proceselor și o organizare mai bună, nu doar solicitarea unui efort suplimentar.

Ca exemple posibile, analiza descrie un atelier din Alba Iulia în care un utilaj ar putea reduce pierderile de material și produsele refăcute, precum și o firmă de servicii în care un program informatic ar elimina sarcinile repetitive. Nu sunt investiții anunțate. Potrivit autoarei, o achiziție este utilă dacă rezolvă o problemă concretă, își justifică cheltuiala, iar angajații sunt pregătiți să folosească echipamentul integrat în activitate.

Productivitatea mai mare nu duce automat la salarii mai mari, arată analiza. Majorările depind și de deciziile firmei, de negociere și de concurența dintre angajatori pentru personal. Rezultatele mai bune pot permite creșteri salariale, investiții ori consolidarea activității, iar felul în care beneficiile sunt împărțite contează pentru angajați.

Autoarea susține criterii clare de remunerare: responsabilitățile fiecărui angajat, modul de evaluare și condițiile pentru un venit mai bun. În opinia sa, colaborarea dintre firme, școli și universitate în Alba poate dezvolta competențele necesare unor activități mai complexe, dacă practica, formarea și proiectele răspund unor nevoi reale.