Rezumatul articolului
- Echipa condusă de Sergiu Pașca, originar din Aiud, a transplantat țesut cerebral uman crescut în laborator în creierul unor șoareci.
- Țesutul a crescut și a format conexiuni; metoda ar putea ajuta cercetarea unor boli, nu reprezintă un tratament disponibil.
Echipa condusă de Sergiu Pașca, cercetător originar din Aiud și profesor la Universitatea Stanford, a transplantat țesut cerebral uman crescut în laborator în creierul unor șoareci modificați genetic. Potrivit Ziarului Unirea, țesutul a supraviețuit, a crescut și a format conexiuni funcționale cu creierul animalelor, până la măduva spinării. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature.
Cercetarea ar putea oferi o cale de a studia schizofrenia, epilepsia, autismul profund și paralizia cerebrală. Nu este vorba despre un tratament disponibil: metoda urmărește observarea celulelor și a circuitelor cerebrale umane într-un sistem nervos viu.
De ce au fost folosiți șoareci modificați genetic
Echipa a folosit organoizi corticali - mici structuri de țesut cerebral uman obținute în laborator din celule de piele transformate în celule stem. Organoizii seamănă cu anumite regiuni ale creierului, dar, crescuți doar în laborator, nu primesc sânge, nu au legături cu simțurile și nu ajung la maturitate deplină.
În 2022, cercetătorii au transplantat organoizi în creierul unor pui de șobolan. Neuronii umani s-au dezvoltat atunci mai bine decât în laborator, însă neuronii șobolanilor creșteau mai repede și concurau cu cei transplantați. Pentru noul model, echipa a folosit șoareci modificați genetic la care scoarța cerebrală și hipocampul nu se formează, lăsând spațiu pentru țesutul uman.
Cercetătorii au plasat organoizii în creierul șoarecilor la două zile după naștere. Fiecare organoid conținea aproximativ 100.000 de celule. După trei luni, țesutul uman ocupa peste 90% din volumul scoarței, iar comportamentul animalelor rămăsese, în general, apropiat de normal.
Ce pot studia cercetătorii cu acest model
Într-un experiment de probă, șoarecii au fost expuși timp de cinci ore la un nivel scăzut de oxigen. Țesutul uman a fost afectat serios, iar animalele au avut probleme de mers și echilibru, asemănătoare celor întâlnite în paralizia cerebrală. Potrivit relatării, șoarecii obișnuiți nu au avut aproape nicio reacție în aceleași condiții.
Echipa a observat în țesutul uman și un tip de celule rare, implicate în demența frontotemporală, care fuseseră văzute până atunci doar în creiere examinate după deces. Pașca spune că astfel de celule pot fi obținute atât de la persoane sănătoase, cât și de la pacienți, apoi studiate într-un animal viu pentru testarea unor posibile tratamente.
Folosirea acestor modele ridică și întrebări etice. În noiembrie 2025, Pașca a organizat la Asilomar, în California, o conferință dedicată implicațiilor folosirii modelelor din celule stem umane și transplantării lor.
Sursa informațiilor












